17 septembrie este a 260-a zi a calendarului gregorian și a 261-a zi în anii bisecți.

Iată selecția noastră de evenimente istorice care s-au întâmplat în ziua de 17 septembrie, în România.

Între 17 septembrie-5 octombrie 1944 Armata a IV-a română a purtat lupte grele pentru forțarea Mureșului în centrul Transilvaniei, pe linia Oarba de Mureș – Dealul Sângiorgiu – Iernut, a înfrânt rezistența bine organizată germano-ungară și a pătruns pe teritoriul Transilvaniei de Nord.

În data de 17 septembrie 1944 începea cea mai sângeroasă bătălie dusă de Armata Regală Română pe Frontul de Vest. La Oarba de Mureș au murit 11.000 de soldați români, care au fost sacrificați de sovietici într-un act de răzbunare pentru anii în care românii au luptat împotriva rușilor pentru a dezrobi Basarabia. Unii istorici au comparat masacrul de la Oarba de Mureș cu cel de la Katyn, unde mii de soldați și de ofițeri polonezi au fost asasinați de ruși.

Bătălia de la Oarba de Mureș a început în 17 septembrie și s-a încheiat abia în 6 octombrie, cu victoria românilor. Însă la Oarba de Mureș a fost mai mult decât o bătălie: a fost un masacru comis la ordinul rușilor. Pe dealul Sângeorgiu se afla una dintre cele mai puternice poziții ale armatei germane. Generalul român Ion Dumitru a propus ca armata română să avanseze pe flancuri, să înconjoare dealul fortificat și apoi să îi oblige pe germani să se predea. Generalul rus Serghei Trofimenco, care avea autoritate și asupra românilor, a refuzat și a ordonat atacul frontal. Un alt general român, Edgar Rădulescu, s-a opus și i-a cerut mareșalului sovietic Rodion Malinovski să anuleze ordinul de atac, dar acesta a refuzat.

Alte evenimente importante ce au legătură cu data de 17 septembrie

George Bacovia (născut George Andone Vasiliu) 17, Bacău, Regatul României – d. , București, Republica Populară Română) a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa drept cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă.

Criticii interbelici au văzut în Bacovia un neosimbolist (George Călinescu) sau „o bisericuță dintr-un lemn” (E. Lovinescu), un poet cu o materie poetică insuficientă. Abia după cel de-al Doilea Război Mondial, poezia sa este afiliată curentelor de gândire mai noi, fiind pusă în paralel cu teatrul absurdului (M. Petroveanu), cu anumite curente ale modernismului poetic, cu suprarealismul, dicteul automat, imagismul sau chiar expresionismul dar și cu școli filozofice cum ar fi existențialismul (Ion Caraion) etc.

  • 1902: Aurel Bordenache, pictor, sculptor și grafician român (d. 1987)

Basoreliefurile care decorează fațada mausoleul eroilor amplasat în satul Mărăști, comuna Răcoasa, au fost executate de către Bordenache, care s-a inspirit din fapte petrecute în realitate la Bătălia de la Mărăști.

  • 2000: Dem Rădulescu, actor român (n. 1931)

S-a născut la Râmnicu Vâlcea într-o familie de negustori.

De Ziua Mondială a Teatrului, Dem Rădulescu, George Constantin, Ștefan Bănică și Dinu Manolache au primit postum câte o stea pe “Aleea Celebrităților” din Piața Timpului (Cocor) și Placheta Orașului București, în semn de recunoaștere și prețuire pentru întreaga lor activitate în domeniul teatrului și filmului.

Informații și fotografii wikipedia.org