5 septembrie este a 248-a zi a calendarului gregorian și a 249-a zi în anii bisecți.

Iată selecția noastră de evenimente istorice care s-au întâmplat în ziua de 5 septembrie, în România.

Armata_hortista intra într-un sat din Transilvania

În anul 1944, Armata a IV-a română oprește ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei.

Masacrul de la Luduș

Între 5 – 13 septembrie 1944, localitățile de frontieră Luduș și Sărmașu, situate în Transilvania de Nord, au fost ocupate de unități ale armatei și jandarmeriei ungare. În marginea comunei Luduș (la hotarul Bogata), în data de 13 septembrie 1944, soldații maghiari au împușcat 13 evrei: Polac Mihai, Polac Vilma și fiicele lor, Rozalia și Maria, Gluck Iosif și fiica lui Rozalia, Fred Mauriciu și Fred Ghizela. Maria Kopstein, Izrael Adelca și surorile Haller (Sarolta, Fani și Rozalia), au fost împușcate în pivnița locuinței familiei Haller, după ce au fost violate.

Tancuri germane în Luduș – septembrie 1944 – Colecţia Teofil Petrovan

După eliberarea localității, soldații maghiari care au luat parte la aceste atrocități comise asupra populației evreiești, nu au putut fi identificați. Cercetările împotriva celor vinovați de masacrele de la Luduș au început în anul 1945 și s-au încheiat în 1946.

Alte evenimente importante ce au legătură cu data de 5 septembrie

Alexandru Vlahuță (5 septembrie 1858 – 19 noiembrie 1919)

La data de 5 septembrie 1858, în localitatea Pleșești, azi numită Alexandru Vlahuță, din județul Vaslui, se naște Alexandru Vlahuță. A fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale este România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”. Vlahuță a murit la București, la 19 noiembrie 1919. Casa în care a locuit este astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”, din localitatea Dragosloveni, comuna Dumbrăveni, județul Vrancea.

Arthur Verona (5 septembrie 1867 –

La 5 septembrie 1867 se naște Arthur Garguromin Verona (nume la naștere Arthur Petre Anton Bartolomeu Francisc Maria Verona) în orașul Brăila, pictor român de origine aromână. Arthur Garguromin Verona s-a afirmat ca pictor în România începând cu ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, în momentul în care realizările lui Nicolae Grigorescu au început să se impună în pictura românească. Absolvent al marilor Academii de la München și din Paris, el s-a dovedit a fi un bun cunoscător al artelor occidentale. A fost un mare admirator al Renașterii și a fost atras prin educație și structură de pictura clasică.

Au rămas celebre lucrările sale în frescă pe care le-a realizat la Palatul Regal (Apoteoză), la Palatul lui Gheorghe Cantacuzino, la Palatul lui Ioan Kalinderu, la Capela Cimitirului Bellu, la Capela Castelului Bran, la Turnul lui Țepeș și picturile monumentale Valea Oltului de la Ministerul Lucrărilor Publice din București (frescă) și Cosașii (pe pânză) aflat la Muzeul de Artă din Botoșani.

Eduard Pamfil (6 mai 1912 – 5 septembrie 1994)

La data de 5 septembrie 1994, a încetat din viaţă academician profesor Eduard Pamfil. Este considerat întemeietorul şcolii româneşti de psihiatrie antropologică. A fost medic psihiatru și autor român, creatorul psihiatriei antropologice din România. Eduard Pamfil a fost o personalitate de cultură universală, considerat un adevărat umanist, un om mare (Ștefan Bertalan), un ultim renascentist al secolului (Ilie Stepan).

Opera lui cuprinde și lucrări de artă grafică. Cercul de bionică, organizat și găzduit de el la Timișoara în anii 1970, unde s-au discutat curente și tendințe noi în diferite discipline științifice și culturale, a avut o influență susținută asupra intelectualilor care au participat, printre ei artiști și literați.

Grigore Gheba (

La data de 5 septembrie 2004, a încetat din viaţă renumitul matematician român Grigore Gheba. Grigore Gheba s-a născut la 15 august 1912, în satul Poienița, județul Râmnicu-Sărat, în prezent, județul Vrancea. A fost un general de armată și profesor de matematică român.

A scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică, tipărite în peste 6 milioane de exemplare. Prima culegere sub semnătura sa a apărut în 1948; a fost o culegere de nivel elementar și mediu, în special de algebră și geometrie. Strănepotul său, Dan Andrei Geba, a fost, de asemenea, un matematician valoros.

Maica Tereza (26 august 1910 –  

Ziua internaţională pentru caritate

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat Ziua internaţională a carităţii, prin Rezoluţia /RES/ 67/105 pentru a fi marcată la 5 septembrie, în fiecare an. Data la care se sărbătoreşte Ziua internaţională a carităţii a fost aleasă pentru a comemora trecerea în nefiinţă a Maicii Tereza, care a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1979, “pentru munca depusă în lupta pentru depăşirea sărăciei şi a nesiguranţei, care constituie ameninţări la adresa păcii“.

Informații și fotografii wikipedia.org