Un spațiu plin de istorie, un loc unde arta este susținută și se manifestă pe deplin, un loc încărcat de patriotism și de profundă trăire spirituală este cea mai veche așezare mănăstirească a Țării Românești, Mănăstirea Tismana.

Mănăstirea Tismana este așezată pe malul râului cu același nume, într-o oază de verdeață, fiind înconjurată de munți. De la distanță dă impresia unei fortărețe așezate pe un vârf de stâncă.

Într-un hrisov de la 1387 se scrie că domnitorul Mircea cel Bătrân spunea că mănăstirea a fost ridicată din temelie de tatăl său, Radu I (cunoscut ca Radu Negru Vodă) și că fratele său, Dan I, a întărit-o cu multe lucrări și donații.

În lucrarea sa Negru Vodă, Bogdan Petriceicu Hașdeu scrie despre Sfântul Nicodim și spune despre acesta că a fost mâna dreaptă a lui Vladislav și a lui Radu Negru Vodă, în privința organizării bisericești.

Sfântul Nicodim s-a născut la Prilep în Macedonia. Era de neam valah și de viță domnească, fiind rudă cu cneazul Lazăr al Serbiei, iar, după mamă, se înrudea cu domnitorii Basarabi.

În Țara Românească, Sfântul Nicodim ridică mai întâi o biserică din lemn de tisa, un conifer cu care erau împăduriți munții din zonă. De la numele acestei esențe de lemn vine și numele de Tismana.

La 15 august 1377, Sfântul Nicodim ridică și sfințește biserica din zid, fiind ajutat material de Radu I.

La 1564 este executată pictura bisericii de către Dobromor din Târgoviște. Este pictată în stil post bizantin, fiindu-i specific roșul de Tismana. În secolul al XIX-lea s-a pictat un strat nou peste pictura veche.

În anul 1955, printr-o tehnică unică la acea vreme, s-a desprins pictura de deasupra și s-a lăsat pictura cea veche. Pictura mai nouă este acum încastrată pe pereții muzeului și ai coridoarelor chiliilor.

Mănăstirea Tismana a fost folosită de-a lungul timpului ca cetate de apărare și loc de odihnă și reculegere pentru multe personalități politice și culturale.

Astfel, Neagoe Basarab sau Matei Basarab s-au ascuns aici de teama năvălitorilor barbari, Tudor Vladimirescu a conceput aici Proclamația de la Padeș. Tot aici a găsit loc de inspirație și alinare George Coșbuc.

Sfântul Nicodim a conceput aici, la Tismana, unul din primele centre artistice și cărturărești din Țara Românească și a înnoit viața călugărească de la tipicul de la Athos. Din mâinile Sfântului Nicodim ne-a rămas valorosul Tetravanghel scris pe pergament, de la 1404, acesta fiind cea mai veche carte datată din Țara Românească.

În prezent, Tetravanghelul se află la Muzeul Național de Artă al României. În atelierele de la Mănăstirea Tismana au lucrat călugări copiști. Aceștia au realizat obiecte de artă de mare rafinament care se află expuse acum în muzeul mănăstirii.

Mai sus de Mănăstirea Tismana, urcând doi kilometri pe o cărare marcată, printre conifere și foioase, pe lângă un izvor cristalin, se ajunge la schitul Cioclovina de Jos, o sihăstrie a Tismanei. Schitul apare în documentele anului 1660.

După alți trei kilometri de urcuș printr-o pădure de brazi, castani comestibili și fagi, se poate admira întreaga vale, Tismana se vede cât o nucă și se zărește în îndepărtare chiar și orașul Târgu-Jiu. În vârful muntelui este Biserica Schimbarea la Față, construită în 1714. Ambele schituri sunt administrate de Mănăstirea Tismana.
Articol scris de Adriana Roman
Fotografii de Adrian Satmaru