Muzeul Etnografic al Transilvaniei împlinește 90 de ani, iar joi, 14 noiembrie 2019, de la ora 13 evenimentul va fi sărbătorit la sediul central din strada Memorandumului nr. 21, sala Reduta.

c1200x630_Afis

Parcul Etnografic din Cluj a fost înființat în anul 1929 de Romulus Vuia (1887-1963), primul etnograf din România, cu sprijinul reprezentanților transilvăneni și bănățeni ai primului guvern Iuliu Maniu.

amenajarea_aleii_muzeului_etnografic_1930_a

În urmă cu 90 de ani, în vara anului 1929, Romulus Vuia înfiinţa la Cluj primul muzeu în aer liber din România, pe care şi-l dorea o adevărată „Grădină a Neamului“, care să prezinte întregii lumi comorile civilizaţiei noastre tradiţionale.

74185442_2747283091983930_9183723995449524224_o

Romulus Vuia a elaborat Planul Parcului Naţional, care urma să cuprindă următoarele obiective: Clădirea Muzeului Etnografic; Locuinţa grădinarului; Restaurantul Gaudeamus; Arena pentru serbări populare; 16 gospodării ţărăneşti reprezentative pentru zonele: Haţeg, Munţii Apuseni (Vidra), Bihor, Banat, Munţii Apuseni (Arieşeni), Cluj, Bistriţa (români şi saşi), Câmpia Ardealului, Mărginimea Sibiului, Secuime, Maramureş, Alba, Ţara Bârsei, Dâmboviţa şi Roman; şapte biserici de lemn; o clopotniţă; cinci cruci de răspântii şi troiţe; o stână; o lăptărie; două mori. Un proiect amplu şi bine fundamentat ştiinţific, care urma să reflecte valorile civilizaţiei tradiţionale.

Anuta-Bufnea-tese-covor
Sursa foto http://www.radiocluj.ro/

Acesta a început oficial să funcţioneze din 1 ianuarie 1923, sub denumirea de Muzeul Etnografic al Ardealului, avându-l ca director pe Romulus Vuia, primul specialist român în etnografie. La 1 Decembrie 1918, Romulus Vuia fusese delegat, alături de tatăl său, pentru a reprezenta comunitatea din Comloşu Mare la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

Prima casă din muzeul în aer liber, cea din Vidra (Avram Iancu) a fost transferată în noiembrie 1929, în urmă cu exact 90 de ani.

La dezvoltarea parcului au contribuit numeroși reprezentanți de marcă ai școlii etnografice clujene, între care îi vom menționa în mod special pe Kós Károly (1919-1996) și Valer Butură (1910-1989).

Flavia-Stoica
Sursa foto http://www.radiocluj.ro/

Pentru a marca acest moment, specialiștii direcției marketing au realizat în această vară, împreună cu vizitatorii noștri, un minunat covor aniversar, în cadrul proiectului intitulat „90 de ani țesuți în două ițe”.

Acest eveniment a fost punctat, din dragoste pentru tradiții și meșteșuguri. Lucrul la covor s-a făcut la război, în șura gospodăriei Geaca. „Aici s-au țesut și urzit povești, pentru că ce poate fi mai frumos decât o poveste cu și despre satul transilvănean, poveste și istorie vreme de 90 de ani.”
Sursa informației și sursa fotografiilor